Brexit, Tramp,Erdogan, Orban, le pen etc. Concluzii cu privire la mersul istoriei

Abstract

Până de curând, teza lui Karl Popper conform căreia istoria nu are un sens inerent putea să pară specialiştilor drept o „interpretare istorică”, aşa cum ar fi spus chiar Popper, pe care nu suntem obligaţi să ne-o însuşim. Dar după o serie de evenimente recente, dintre care unele sunt menţionate în titlul acestei lucrării, suntem obligaţi să ne întrebăm din nou, cu mai mult spirit critic şi autocritic, dacă nu cumva Popper avea dreptate. Poate că ar fi cazul să ne punem mai multe întrebări: Nu cumva educţia pe care am primit-o ne ţine prizonierii unei viziuni false despre mersul istoriei? Nu cumva împărtăşim şi noi o credinţă iraţională, cum este aşa-zisa „superstiţie a progresului”? Nu cumva optimismul nostru istoric legat de globalizare sau de lărgirea Uniunii Europene este, cum ar spuneun mare scriitor (Kundera, 2013), mai degrabă un „kitsch ideologic”? Lucrarea de faţă îşi propune să dea răspuns la întrebările de mai sus. Dacă răspunsurile vor fi afirmative, datoria noastră, a specialiştilor, va fi să semnalăm prezenţa kitsch-ului şi să contribuim la depăşirea confuziei dintre valori şi non-valori.